Mulți oameni fug de suferință. Aleg să stea într-o relație toxică pentru a nu suferi mai tare sau aleg să nu se implice în relații tot pentru a nu suferi. Unii dintre noi, când suntem puși în fața pierderii a unei persoane dragi alegem să negăm suferința care vine odată cu această pierdere. Îi interzicem să iasă la suprafața pentru că ne face să ne simțim vulnerabili și ne face să pierdem iluzia controlului pe care o avem.
De ce oamenii se tem să trăiască suferința? Pentru că am fost învățați că a suferi este ceva rău. În realitate nu este nimic rău, este doar un aspect al vieții. Așa cum trăim bucuria, tristețea, exuberanța, exact la fel putem trăi și suferința.
Am fost învățați să ne dorim cu disperare fericirea, astfel că alergăm după ea fără să știm că o ținem deja în brațe. Noi credem că nu putem fi fericiți atunci când suferim. Am fost învățați că suferința este un lucru de care să ne ferim. De fapt nu este deloc așa, suferința este o stare pe care oamenii o pot simți ori de câte ori în viața lor apare o schimbare, cum ar fi un divorț, un deces, pierderea unei case, mutarea în alt oraș. Toate aceste lucruri sunt normale și aduc după sine suferința într-o măsură mai mică sau mai mare.
Este sănătos să îți permiți să suferi. Bineînțeles, aici nu mă refer la suferința inutilă în care o persoană alege să rămână într-o situație care îi întreține starea de suferința deși ar putea ieși din acea situație. În acest caz este vorba despre incapacitatea de a ne cunoaște și respecta propriile nevoi și limite iar acest lucru nu este deloc benefic nici pentru noi și nici pentru cei din cauza cărora ne justificăm „sacrificiul”.
Te-ai gândit vreodată că suferința are o serie de beneficii? Iată câteva dintre ele:
- Suferința este o oportunitate de a intra în contact autentic cu tine însuți și de a te cunoaște mai bine pe tine;
-
Suferința te ajută să îți descoperi resurse de care nu știai și pe care acum ai ocazia să ți le pui în valoare;
- Suferința te poate ajuta să creezi pe diverse planuri. Sunt o mulțime de oameni care aflându-se în suferința, pictează, cântă foarte frumos sau găsesc soluții la diverse probleme devenind oameni de succes.
- După ce aceste momente de suferință vor trece, te vei simți mult mai puternic decât înainte și mai bogat sufletește pentru că odată cu trăirea acestora, conștiința ta se extinde și vezi lucrurile mai complet decât o făceai înainte.
- Suferința îți dă posibilitatea să fii întreg.
Ce trebuie să faci când te afli în situația în care te încearcă suferința:
-
Recunoaște acest sentiment și asumă-ți-l în întregime. Fii conștient de suferința ta și nu încerca să o negi când ea se află acolo în primele rânduri; nu contează ce cred ceilalți despre asta, poate că ei sunt de părere că nu este bine să suferi sau poate râd de tine, dar știi ceva? Ei nu sunt în locul tău și poate că acest lucru îi face să privească într-un anumit mod superficial întreaga situație. Este foarte ușor să îți dai cu părerea când nu tu ești cel care trece prin situația aceea. Așa că indiferent de ce cred și fac ceilalți, tu continuă să fii conectat la universul tău și să îți permiți să trăiești ceea ce simți;
- Află sursa care a generat această suferință. Faptul că știi ce a făcut-o să apară îți diminuează anxietatea pentru că suferința ta are un sens;
- Permite-ți să trăiești suferința. Dă-i voie să existe și să se manifeste atât cât va dori ea. Nu te chinui să o oprești pentru că nu vei reuși. Cel mult o poți nega dar asta nu o va face decât să se întoarcă împotriva ta. E ca și cum ai scrie „Compot de visine” pe un borcan de otravă; spune-mi, nu e mai bine să scrii „Otrava” pe acel borcan pentru a ști cum să te poziționezi față de el? În final, dacă îți permiți să trăiești această suferință, va veni un moment când se va termina și o altă etapă a vieții tale îi va lua locul;
- Vorbește cu persoanele apropiate despre suferința ta. Acest lucru te va ajuta să o exprimi și te vei simți mai bine. Ceilalți pot să te susțină și să fie alături de tine iar ție îți va fi mult mai ușor să o trăiești. Lasă-i să te susțină. Susținerea lor este ca un pansament cu rivanol pe rănile tale;
- Privește suferința ca pe ceva ce oricum va trece după un timp. Acceptă că în această lume totul este trecător, inclusiv suferința ta. Acest lucru te ajută să accepți mai ușor situația în care te afli.
- Gândește-te că această suferință este doar încă o cărămidă pe care o pui la baza dezvoltării tale. După ce o vei depăși, te vei simți mai puternic și mai pregătit pentru această viață.
Ție ți s-a întâmplat vreodată să simți în piept o suferința imensă? Ți-ai permis să o trăiești? Te invit să împărtășești printr-un comentariu modul în care ai trecut peste suferințele tale și ce anume te-a ajutat să o faci. Putem învăța împreună.
Sursa foto slide: www.smsglitz.com
SERVICII
DATE DE CONTACT
0742298577
cronicileunuipsihoterapeut@gmail.com
Bucuresti, Romania
PROGRAM CABINET
Luni – Vineri | 12:00 – 20:00 |
Sambata | 10:00 – 15:00 |
Duminica | Inchis |
mi-a placut foarte mult acest articol.ai exprimat concret ceea ce si eu simt de multa vreme. suferinta m a ajutat sa cresc, sa ma dezvolt..sa evoluez. enorm. ceea ce sunt azi, sunt datorita experientelor traite:frumoase si mai putin frumoase.
suferinta mi-a permis sa creez poezii, sa creez vise..dar mai ales mi a permis sa ma cunosc…in adolescenta nu am inteles toata aceasta metamorfozare..insa timpul m-a ghidat sa o privesc cu alti ochi. ma intreb daca fara acele momente de suferinta as fi ajuns azi asa cum ..sunt. nu stiu. nu am de unde sa stiu. dar stiu, simt si cred ca suferinta m-a ajutat foarte mult. a fost asa cum spui si tu ..oportunitatea mea inspre dezvoltare, inspre accesare propriei constiinte, m-a ajutat sa am relatii reusite cu cei din jur, sa-i inteleg si sa nu mai fiu un judecator atat fata de mine dar si fata de ceilalti…
da.chiar cred ca suferinta este calea spre a crea unele din cele mai minunate opere ale umanitatii….si aici ma refer la oameni, concepte, arta…
un articol complet ce sper sa ajute cat mai multi oameni.
Am trăit o asemenea stare. A fost groaznic. Toți cei șase pași și-au urmat cursul firesc. Știam că la un moment dat se va termina. Și da, a contribuit la o dezvoltare mai profundă a mea.
Interesant articol, are in el eticheta realitatii si, vrei nu vrei, trebuie sa accepti ceea ce nu poti tu remedia, sa intelegi etapa si sa gasesti cai, prin care sa mergi mai departe.
Cred ca fiecare dintre noi, am avut perioade in care, am fost „legati” de suferinta si uneori ne-a fost greu sa depasim situatia.
Este uman sa stii sa suferi dar, trebuie sa lupti pentru a nu ramane marcat de suferinta si a conta pe schimbare, atunci cand este timpul s-o faci.
Mi-a ramas in minte „cazul Narghita”, frumoasa cantareata de muzica indiana care, timp de peste 20 de ani, s-a lasat cuprinsa de suferinta si nu a gasit resurse pentru a iesi din situatia tragica prin care a trecut (decesul mai multor oameni dragi), iar atunci cand a gasit resursele pentru a depasi situatia, viata a parasit-o (Dumnezeu s-o odihneasca in pace).
Suferinta trebuie traita dar, cel mai important este sa stii ca, viata pe care o ai, nu are o „repetitie”, ea se termina cat ai clipi, asa ca, trebuie s-o traiesti si sa faci tot efortul pentru a depasi situatia si a-ti canaliza energia si gandirea pozitiva spre alti „zori” ce pot sa apara in calea ta.
Suferinta ne face mai buni, mai umani si mai intelepti dar, nu trebuie sa ne infranga ci, noi trebuie s-o anihilam si sa mergem mai departe.
Un gand bun si o viata cat mai lipsita de suferinta.
Asa este, viata de om este scurta si este bine sa luam lectiile de care avem nevoie si sa mergem mai departe, sa fim pregatiti sa primim si bucuriile prezentului si tot ce ne ofera. Va multumesc pentru ganduri si va doresc numai bine!
Buna, legat de suferinta vreau sa spun ca si eu am avut o perioada cand am suferit enorm dar a trebuit sa ma incurajez singura si sa merg mai departe. M-a ajutat foarte mult credinta in Dumnezeu si faptul ca ma rugam din suflet. Perioada de care vorbesc era perioada de detentie pe care am executat-o timp de doi ani in Germania. Ce mi-a pricinuit suferinta a fost faptul ca nu stiam limba si nici nu voiam sa incerc sa vorbesc din cauza fricii de a nu ma face inteleasa. Am avut o perioada cand ma simteam complet singura, parasita, fara nici un ajutor. Nu mai stiam de mine, ma simteam de parca as fi innebunit, dar fiind ca aveam Biblia cu mine am inceput sa ma stradui sa citesc si sa ma rog cum puteam si eu. Astfel usor usor am inceput sa ma eliberez de tot ce era mai rau in mine si sa ma automotivez si sa lupt spunandu-mi mereu ca "Trebuie sa depasesc si acest moment!" si am reusit cu ajutorul lui Dumnezeu. Acasa fiind cand am o suferinta incerc pe cat pot eu de tare sa ma ridic, sa ma incurajez si sa gasesc solutii care m-ar scoate din acest impas. Una dintre ele este sa imi gasesc un scopul in viata, unul pentru care merita sa ma trezesc dimineata pentru el. A doua solutie este sa citesc cat mai mult(citesc mai multa psihologie – ma ajuta), si sunt mai multe solutii… Cam atat, sper ca ce am scris, sa ajute pe unii dintre voi. 🙂 Sa aveti o viata fericita!
Nu in zadar sa spune ca o carte buna trebuie sa o citesti de mai multe ori. Asa s a intamplat si cu acest articol. Citit in perioada diferite ale vietii mele imi ofera informatii noi. Imi ofera sansa de a evalua prin alti ochi ceea ce credeam ca stiu deja…
[…] nelinistiti fara un motiv aparent care sa ne justifice aceasta stare. Atitudinea noastra fata de suferinta in general, este o cheie importanta in ceea ce urmeaza mai apoi in viata […]