Stiu sa citesc in cafea. Vrei si tu?

De ceva timp ma gandesc sa scriu despre eternitatea iubirii. Asa ca o voi face acum.

 Ai vazut acele invitatii de nunta pe care scrie “Am hotarat sa ne unim destinele pe vecie” “Ne juram iubire eterna” “Ne vom uni destinele pentru totdeauna”? Chiar ai avut si tu una?

 Ce crezi despre asta? Un om poate garanta ca va iubi vesnic pe cineva? Tu poti garanta ca iti vei iubi partenerul pentru totdeauna? Da? Atunci eu vreau sa te intreb: de unde stii asta cu certitudine? De unde stii ca maine iubirea nu se va termina? Stiu, ai sa imi spui ca iubirea adevarata nu moare niciodata. Iar eu nici macar nu o sa te contrazic. Pentru ca nu vreau si nici nu stiu daca ai sau nu dreptate. Probabil ca voi afla pana la sfarsitul vietii. Dar pana in momentul cand voi inchide ochii pentru ultima data nu am de unde sa stiu ca iubirea pe care am trait-o a fost pentru totdeauna. Si cand voi afla nu voi mai avea cum sa spun mai departe. Asa ca imi rezerv dreptul de a contempla realitatea prezenta. De a trai in acord cu prezentul meu.

Pot sa iti spun tie, partenerului meu, in mod onest, ca astazi ma simt fericita, implinita, intreaga, desavarsita alaturi de tine. Simt cum iubirea pentru tine arde in mine. Este vie. Imi place, o accept, o traiesc si ma bucur de ea mai ales ca este impartasita. Astazi simt ca as sta o viata cu tine. Astazi imi doresc sa stau o viata alaturi de tine. Poate doua sau mai multe. Dar nu stiu daca maine voi mai simti la fel. Accept aceasta limita umana si pot doar sa iti promit ca voi fi sincera cu tine. Cand nu voi mai simti iubirea vie pentru tine, iti voi spune asta. Imi asum riscul de a te rani. Dar nu imi asum riscul de a ma minti. Pe mine sau pe tine. Tocmai de aceea te rog sa procedezi exact la fel. Poate ca voi suferi sa aflu ca iubirea pentru mine a ajuns la capat de drum dar este mult mai sanatos asa decat sa ne luptam cu propria fiinta si sa condamnam doua suflete la inchisoare pe viata doar pentru ca asa ne cere societatea.

Eu cred ca in realitate nimeni nu poate face afirmatii legate de viitor. Nimeni constient de limitele umane, vreau sa spun. Stiu ca foarte multe persoane isi promit sa ramana vesnic impreuna. Si daca si tu esti una dintre ele poate ca nu o sa ma mai placi atat de mult dupa ce vei termina de citit acest articol, dar stii ceva? Si starea de placere se poate termina. Iar eu nu ma hazardez sa afirm ca stiu si cand.

 Odata cineva m-a intrebat cum de pot trai cu aceasta idee. Mai exact cum pot trai cu gandul ca este posibil intr-o zi sa nu mai simt ce simt azi. Cu alte cuvinte, cum imi gestionez anxietatea in lipsa de control al viitorului meu? Si tu m-ai intreba asta daca ai putea? Bine, am sa-ti raspund. Mi-am integrat aceasta anxietate cu ceva timp in urma cand am inteles cu adevarat ca de fapt controlul este o iluzie dulce-amaruie. Este dulce cand avem senzatia ca il detinem si devine amar cand ne dam seama ca l-am pierdut. Dar stii ceva? Cunosc cativa oameni carora le place sa bea cafeaua amara. Asta nu ii impiedica sa savureze aroma, sa se bucure de mirosul imbietor al ei in fiecare dimineata. Si nici nu ii impiedica sa isi dea seama cand beau o cafea de calitate.

Asta inseamna pentru mine a renunta la control. A bea o cafea tare si amara. In stare naturala, fara aditivi. Doar cafea. Ma bucur de ea asa cum este. O sorb cu nesat. Viata, vreau sa spun. Poate fi ultima data cand fac asta asa ca vreau autenticitate. Nu ma multumesc cu jumatati de masura. Vreau 100% realitatea. Am invatat ca nu mereu este usor de trait in aceasta realitate. Am invatat ca in acest moment ma pot simti cel mai puternic om de pe pamant iar in secunda urmatoare sa cad. Pe acelasi pamant. Dar mie imi place sa fiu eu. Cu tot ceea ce inseamna asta. Accept si nu numai ca accept dar ma bucur de imprevizibilul vietii. Oricum, personal cred ca e mult mai interesant sa traiesti cu aceasta imprevizibilitate decat sa stii (oricum nu stii niciodata cu adevarat) ce va fi mai tarziu in viata ta.

Cand te vei simti pregatit, poti incerca si tu. Cum ce? Sa traiesti in prezent. Vei vedea ca satisfactia de a trai in acord cu tine este cel mai intens si plenar sentiment. Nu ma crezi si nu ma vei crede niciodata? De fapt, nici eu nu te cred pe tine. 🙂