Ce este psihodrama de copii?

Experimentarea diferitelor roluri leagă în psihicul copilului diferite aspecte care îi facilitează răspunsuri mai adecvate în raport cu lumea externă.

Cum funcționează?

Dacă exista trauma/suferință, prin experimentarea unui rol din poveste și prin faptul că în afara lui sunt alte roluri jucate de către terapeuți (care conduc procesul terapeutic utilizând tehnici terapeutice) și ceilalți copii care îi răspund, se creează o punte de legătură între partea rănită din copil și partea sănătoasă. Altfel spus, suferința lui capătă un sens și prin acest sens are loc tratarea și cicatrizarea ranei pe care o poartă. Odată închisă, cicatrizată această rană, copilul își recâștigă sănătatea mentală iar capacitatea lui de a oferi răspunsuri creative și adecvate la provocarile din jur se deblochează.

Parenting si comunitate

Studiul copilului de-a lungul anilor a postulat ipoteza că el se naște într-o stare perfecta de a răspunde adecvat la mediu, însă contactul cu semenii, provocările mediului care îi creează o cantitate de stres mai mare decât capacitatea lui de a o susține creează blocaje în psihic (numite traume mici – t sau traume mari – T).

Nu traim intr-o lume ideala, ci una frustrantă.

 

Din perspectiva parentingului, în acest moment ne aflăm într-o perioadă de tranziție a evolutiei rolului de părinte.

In spate avem un parenting restrictiv, autoritar care a creat copii inhibați, cu neîncredere în sine, copii care au crescut cu o cantitate mare de frică.

 

Știind asta, ca părinți actuali putem avea impulsul de a fi prea permisivi, riscând să nu transmitem siguranță și structură copilului, lăsându-l pe el sa controleze relația.

 

Acestea sunt 2 extreme.

 

Un lucru e cert: extremele creează dezechilibre interne și facilitează conflicte externe.

 

Din perspectiva comunității observ cum se cultivă individualismul: ”Nu este copilul meu, nu intervin”. Mulți adulți preferă să rămână pasivi când văd copii care se pot pune în pericol sau sunt agresați doar pentru că nu sunt ai lor. Cu asta nu sunt deloc de acord si această concepție individualistă ne face sa trăim sentimentul de singurătate si nesiguranță în această lume. Dacă ne-am educa în direcția responsabilității comunitare am avea mult mai mult de câștigat pe mai multe planuri, nu doar a parentingului. Incurajez pe oricine să stăruim în această idee și să contribuim la construcția unei lumi mai bune. Este o lume în care vor crește copiii noștri și copiii copiilor copiilor nostri. Așadar, le putem lăsa o moștenire bună.

 

Concluzionând,

experimentarea diferitelor roluri creează un teren fertil în interior în care persoana crește și isi rafinează răspunsurile în situațiile din viața reală.

 

Este o parte dragă nouă, pe care o trăim la Laboratorul de copii pregătiți pentru viață

 

#laboratoruldecopiipregatitipentruviata

#psihodramacopii

#creativitate

#grupdeterapiecopii