Tu cu ce ochelari priveşti lumea? (Influenţa stilului de viaţă în luarea deciziilor)

Lucrurile simple sunt cele care ne încarcă cel mai mult de energie, de multe ori fără să ne dăm seama. Însă trăind într-un oraş, prea des ne luăm cu multitudinea de griji cotidiene, cu responsabilitătile serviciului, cu agitaţia urbană şi uităm să râdem cu poftă (poate că îţi sună ciudat dar chiar cunosc oameni care cred ca nu este bine să râzi în hohote pentru a nu atrage atenţia şi nu privesc cu ochi buni persoanele care o fac –există şi o explicaţie psihologică sau mai multe care ţin de dezvoltarea individuală a fiecăruia însă nu le voi detalia aici pentru ca tema articolului este alta), să ne bucurăm de vântul care ne trece prin păr atunci când gonim cu bicicleta spre casă sau prin parc, să oferim un zâmbet unui chip de copil care râde deşi nici el nu stie de ce, să ne bucurăm de parfumul teilor care tocmai s-au scuturat, să contemplăm cerul în puţinele momente libere şi să observăm ce nori pufoşi îl acoperă.

Am uitat să zâmbim aşa pur şi simplu fără motiv oamenilor din jur, de pe stradă, din autobuz şi din parc. Am uitat şi să mai zâmbim la soare deşi el ne trimite bezele cu generozitate aproape în fiecare zi. Şi totuşi e vară şi eu cred că merită să savurăm din plin darurile minunate care ni le oferă fără zgârcenie.

De curând vorbeam cu cineva despre situaţia financiară din România care ne apasă în fiecare zi parcă mai mult. Sunt din ce in ce mai putini oameni care spun că au bani, eu personal cunosc doar doi, în rest toată lumea se plânge de absenţa lor. În realitate, dacă priveşti în viaţa lor nu le este atât de rău precum afirmă. Simplul gând că este criză financiară parcă ne-a indus o psihoză în masă. Astfel că toată lumea se vaietă, se lamentează, de parcă lucrul acesta le-ar îmbunătăţi situaţia. De fapt, nu face decât să adâncească ideea lipsurilor, a nevoilor acute şi a grijilor. Şi acest lucru ne influentează modul în care ne raportăm la viată sau la relaţiile exterioare şi implicit atragem lipsurile şi nevoile care ne bat la uşă din ce în ce mai zgomotos.

Din cauza profesiei pe care mi-am ales-o (şi cred că nu în mod întâmplător) sunt obişnuită ca oamenii să îmi ceară ajutorul şi să-i sustin în interes profesional dar şi personal, atunci când se întamplă să treacă prin momente delicate sau prin stări neplăcute.  În acest fel am putut observa o tendinţă de a intra prea adânc în problemele pe care le traversează , şi o tendinţa chiar de a se identifica şi de a se confunda cu acestea. Este de înteles, însă situaţia se poate schimba dacă persoana în cauză este mai atentă la stilul său de viaţă. O viaţă sedentară atrage după sine disfuncţionalităţi în sfera sănătăţii fizice dar şi psihice. Poate te vei întreba ce legătură are stilul de viaţă cu  dificultatea de a găsi soluţii la problemele existenţiale. Ei bine, are mare legătură. Mişcarea ne ajută să fluidizăm celulele si creierul devine mai disponibil de a face conexiuni multiple. Sintagma „minte sănătoasă în corp sănătos” nu este întâmplătoare, iar atunci când se face efort fizic sub orice formă, în creier se secretă endorfine, un neurotransmiţator analgezic. Acest neurotransmiţător ne calmează durerea de orice fel şi ne dă o stare de bine si de fericire, din care cauză mai este numit şi hormonul fericirii. Este normal ca mintea noastră să fie mai aerisită şi mai pregătită sa creeze sau să găsească soluţii la probleme care apar.

De aceea, dacă ai o muncă de birou îţi recomand să îti fructifici mai mult hobby-urile. Poate preferi să faci o plimbare cu rolele în parc, poate îti place să mergi pe bicicletă şi atunci te-aş sfătui să o faci cât de des poţi (poate nu ar fi rău să înlocuieşti autobuzul cu bicicleta dacă distanta dintre casă şi serviciu îţi permite). Poate adori să joci tenis sau badminton sau poate te relaxează mai mult jogging-ul. Iar dacă nimic din toate astea nu te mulţumeşte, poate că îţi face placere să te plimbi pe jos, pur şi simplu sau să mergi la o sală de sport.  Orice ai alege, încearcă să o faci cât mai des pentru a controla mai bine doza de endorfine. Poate că iniţial motivaţia pentru aceste activităţi este încă scăzută, însă odată ce te vei apuca, vei vedea că organismul tău va deveni dependent de explozia de endorfine.  Endorfinele beneficiază de aceeaşi receptori ca şi substanţele extrase din opiu, iar vestea bună este ca vei deveni dependent(ă) de activitatea care ajută la secreţia endorfinelor. Poţi opta pentru desfăşurarea acestor activităţi prin rotaţie. Dar îţi recomand să îţi faci un program pentru a-ţi fi mai uşor să te mobilizezi.

Acest stil de viaţă activ, împreună cu o atenţie mai mare la alimentaţia zilnică şi cu deschiderea pe care o ai pentru a vedea şi a te bucura de lucrurile simple pe care le-am menţionat în treacăt în începutul articolului (te invit să vii şi tu cu adăugiri dacă simţi nevoia) te vor ajuta să ai un tonus bun şi să vezi mai uşor minunile din viaţa ta. Ce spui? Facem un tur cu bicicleta în parc şi râdem cu poftă?