Cu sinceritate, despre modestie

„-          Imi place mult cum gandesti, cred ca ai o minte ascutita si esti inteligenta.

–          Multumesc…dar nu este chiar asa…”

Acesta este un mod tot mai uzual pe care oamenii il folosesc pentru a defini modestia. Si modestia pare a fi o insusire foarte apreciata in general. Pe langa faptul ca esti destept, frumos, inteligent, poti fi si modest. In DEX, aceasta insusire este definita astfel:

MODÉST ~stă (~ști, ~ste) (despre persoane) Care manifestă o atitudine rezervată față de propriile merite; lipsit de îngâmfare.

In situatia aceasta, in care o persoana, sa zicem X, este modesta, pot fi doua variante:

1. Modestia reprezinta modalitatea ei de a transmite ca nu este constienta de propriile calitati;

2. Modestia desemneaza negarea aparenta a existentei acelor calitati.

            In ambele situatii, mi se pare ca persoana are ceva de pierdut. Sa le luam si sa le analizam pe rand: daca este valabil punctul 1, acest lucru inseamna ca pierde ceva pretios, si anume constientizarea propriilor resurse. In acest caz, X, poate rata „n” situatii benefice din viata lui cum ar fi unele relatii personale de calitate (nestiind cine este cu adevarat, se poate sa nu isi dea seama la un moment dat ca merita mai mult decat ceea ce are in prezent), sau unele oportunitati de cariera. Pe de alta parte imaginea distorsionata pe care o are despre propria persoana ii poate afecta imaginea de sine si scadea stima de sine.

In situatia in care modestia coreleaza mai degraba cu punctul 2, ar parea ca X este o persoana falsa. El stie ca poseda anumite insusiri, dar vaneaza inca una: modestia, deoarece da bine in fata celorlalti. Daca ar fi sa cred in fiabilitatea Legii Atractiei, poate ca as putea sa ma gandesc, ca nerecunoscand in fata celorlalti calitatile pe care le ai, Universul ti le poate lua. Poate ca nu intamplator exista acea vorba din popor : „Nemultumitului, Dumnezeu ii ia darul”.

Daca citim mai sus gasim definitia din DEX a insusirii de a fi modest. Astfel, putem afla ca a fi modest inseamna sa fii lipsit de ingamfare. Dar ce inseamna cu adevarat sa fii ingamfat? In opinia mea, o persoana este ingamfata cand nu mai tine seama de ceilalti, cand crede orbeste ca detine niste calitati pe care nu le mai au ceilalti si in consecinta adopta o atitudine de superioritate in relatia cu ceilalti. Dar de ce trebuie sa fii neaparat ingamfat daca nu esti modest? Oare nu poti fi doar constient de propriile calitati, fara a incerca sa le negi nici fata de tine insuti si nici fata de ceilalti? Oare acesta nu ar fi un atuu? Fara a-si etala aceste calitati in mod voit si nenecesar, eu cred ca este foarte bine ca o persoana sa se reprezinte corect si sincer pe sine. Apropo, stii cine sunt eu? Vrei sa raspund sincer, sau sa fiu modesta?