Carbuni vs. Diamante (1)

Asa cum ti-am promis, te vei bucura de un articol dublu: o parte psihologica si o parte care sa te ajute sa iti imbogatesti cultura (asta daca nu stiai deja informatiile de aici, pentru ca probabilitatea sa le stii e foarte mare, dovada ca ai lasat ziarul Cancan ca sa hoinaresti pe aici; dar eu imi incerc norocul! 🙂 ). Trebuie sa recunosc ca mai intai nascocesc o idee cu tema psihologica si apoi ma gandesc la ceva cu care as putea sa compar. Numai ca am sa trisez si am sa incep cu sfarsitul, pentru ca slovele insirate aici sa aiba mai mult sens.

Sa trecem la subiect. Ce stii despre diamante? Dar despre carbuni? Sunt sigura ca stii multe, cititor drag, dar am sa iti mai spun si eu cate ceva, chiar daca este posibil sa iti spun aceleasi lucruri pe care le stii si tu. La urma urmei, repetitia e mama invataturii. 🙂

Ca o iubitoare a chimiei ce sunt (desi am mai pierdut din conexiuni deoarece creierul meu si-a urmat natura) stiu ca diamantul si carbunele au in comun compozitia chimica din care nu lipseste carbonul.

Principala dar si cruciala diferenta dintre acesti doi compusi este forma moleculara: in timp ce carbonul are o forma stratificata si atomii sunt dispersati in straturi asezate una peste alta, diamantul se bucura de o forma piramidala care ii confera stralucire si transparenta.

Iti propun sa studiem in continuare proprietatile diamantului care il fac atat de pretios si costisitor:

Culoarea diamantelor variaza in functie de urmele de N – azot (galben), Mn – mangan (roz), B – bor  (albastru), SI-siliciu, Al-aluminiu, Mg-magneziu, Fe-fier. Daca este in stare pura, culoarea lipseste. De aceea diamantele incolore sunt mai scumpe decat cele colorate, exceptie facand culorile rar intalnite.

In ceea ce priveste transparenta, diamantele sunt influentate de forma si incluziunile pietrei. Astfel, ele pot fi opace, translucide, semitransparente si transparente.

Reflexia si difuzia luminii pe suprafata diamantului denota luciul acestuia.

Deoarece, diamantul este o piatra rezistenta la zgariere, inregistreaza valoarea 10 pe scara Mohs (duritate).

O alta caracteristica interesanta mi se pare urma pe care o lasa diamantul in contact cu portelanul. Aceasta are mereu culoarea pietrei (daca ar fi sa fac o comparatie cu omul, asta inseamna ca diamantul isi transmite in acest fel genele? – vezi? nu ma pot abtine de la comentarii extra, desi va urma si articolul dedicat 🙂 ).

Cand raza de lumina trece dintr-un mediu mai putin dens (aerul) intr-un mediu cu densitate mai mare se creaza un unghi de incidenta. Acesta este definit ca indice de refractie iar in cazul de fata inregistreaza valoarea 2,417.

Dar la toate acestea vreau sa mai adaug ceva. Stiai ca stralucirea unui diamant depinde intr-o masura foarte mare de slefuirea lui si de modalitatea in care acest lucru se infaptuieste. Ei bine, se pare ca exista o logica in simetrie, iar daca aceasta simetrie este doar putin incalcata, diamantul isi pierde din stralucire, deoarece lumina nu se mai reflecta la fel de intens si cu precizie.

Acestea nu sunt toate caracteristicile diamantului, sunt doar cateva care mi s-au parut mie mai interesante. Pentru un studiu mai aprofundat iti recomand sa consulti lectura de specialitate.

Insa, vreau sa iti mai spun cate ceva si despre istoria si formarea lui deoarece poate fi interesant.

Diamantele se formeaza in pamant, la adancimi de 90-100 mile (aprox. 120 – 200 km) la temperaturi de peste 2000 grade F (aprox. 1093 grade C) si ies la suprafata in mii de ani, cu ajutorul eruptiilor vulcanice. Locurile de colectare a diamantelor se numesc pipe Kimberlite (de la denumirea orasului Kimberley din Africa de Sud, unde au fost descoperite aceste pipe prima data in 1870).

Dar de ce am insistat sa evidentiez toate aceste lucruri? Deoarece se presupune ca acei carbuni de care vorbeam la inceput si care sunt formati tot din carbon ca si diamantele se pot tranforma chiar in diamante. Spun ca se presupune, deoarece am vazut ca sunt si pareri contra care sustin ca nu este posibil acest proces. Mie imi place sa cred ca este posibil si daca nu te-am plictisit pana aici, ai sa intelegi de ce, daca vei citi si articolul care corespunde acestuia (si care il voi publica in curand).

Daca intr-adevar, carbunele se transforma in diamant, acest proces are loc in anumite conditii de temperatura si presiune. O singura abatere de la acestea duce la topirea partiala sau chiar totala a diamantului nou format. Deoarece este vorba despre noi legaturi dintre atomi.

Deocamdata vreau sa ma minunez de acest fenomen. Cum o materie mai putin costisitoare se poate transforma intr-o „mina de aur”. Nu intamplator am ales aceasta comparatie din urma. Dar te-ai gandit vreodata de ce aurul este cel mai scump metal si diamantele cele mai scumpe pietre? E simplu sa raspunzi la aceasta intrebare (nu-i asa?): pentru ca detin proprietatile ce confera durabilitate (adica sunt nemuritoare) in timp. Asta inseamna oare ca timpul devine adevarata moneda de schimb?

Post Scriptum: Revin cu precizarea ca aurul nu este cel mai scump metal din lume dar dintre cele mai raspandite metale, el este cel mai scump.  Dupa ce am postat deja articolul, mi-am dat seama de acest aspect, si pentru ca nu vreau sa te dezinformez, am revenit cu rectificarea celor scrise deja.

carbuni-vs-diamante-2-despre-carbunele-care-a-crezut-cu-adevarat-ca-va-deveni-diamant